Manastirea Prislop ramane una dintre cele mai cunoscute manastiri din Romania. De aproape sapte secole, Manastirea Prislop reprezinta unul din cele mai importante asezaminte religioase ortodoxe din Transilvania. Asezamantul de la Prislop este situat in imediata apropiere a localitatii Silvasu de Sus, langa orasul Hateg.
Manastirea Prislop este denumita „Silvas” este mentionata pentru prima data in documente din anul 1360 in scrierile Sfantului Nicodim, reorganizatorul si indrumatorul monahismului romanesc din a doua jumatate a veacului al XIV. In secolul al XVI-lea manastirea ajunge in ruina, dar este rezidita, in anul 1564, de domnita Zamfira, fiica lui Moise Voievod, din Țara Romaneasca. Din secolul al XVIII-lea manastirea devine una greco-catolica, iar 1948 revine la ortodocsi. S-a refacut ca lacas manastiresc dupa anul 1975, cu o comunitate de calugarite. Staretul manastirii devine Parintele Arsenie Boca, considerat „inainte vazator cu duhul” si facator de minuni. In 1991 a fost infiintat in incinta manastirii Seminarul teologic monahal „Sfanta Ecaterina“, cu o durata de scolarizare de cinci ani.
Parintele Arsenie a conceput si zidit o clopotnita pe stancaria unui delusor de langa biserica spre miazazi, ca o sinteza intre arhitectura bisericilor din lemn maramuresene si cea a bisericilor ridicate pe stanci de la Muntele Athos.
Dupa o lunga viata monahala, Parintele Arsenie Boca s-a savrasit din viata la 28 noiembrie 1989 si este inmormantat in odihnitorul cimitir de la Manastirea Prislop, localitatea Silvasu de Sus, judetul Hunedoara. Acest loc de pelerinaj, le depaseste cu mult pe toate celelalte care stau in legatura cu parintele Arsenie Boca, duhovnicul cu viata sfanta al romanilor, precum: Manastirea Brancoveanu, din Sambata de Sus; Manastirea Sinaia; Izvorul parintelui Arsenie Boca; Chilia parintelui Arsenie Boca; Biserica din Draganescu.
Mormantul Parintelui Arsenie Boca este loc de pelerinaj pentru mii de credinciosi, precum si chilia sapata in stanca si izvorul, de langa Manastirea Brancoveanu. Rugaciunile care se vad pe buzele pelerinilor, sunt marturiii despre dragostea pe care o au credinciosii fata de cel numit „Sfantul Ardealului”.
